ideitraite.ro

De acum incolo voi scrie noul domeniu www.ideitraite.ro 

Salut 

brb

Voi reveni in cursul saptamanii acesteia cu chestiuni noi ! … stay tuned !

Blogaiala

 De ce sa mai “bloguiesc” ? Ce rost are in ziua de azi a “blogui” ?

In ultima vreme m-am cam plictisit sa mai tot scriu aici, mi se pare sec , o tampenie uneori, si de aia tot la asta apelez  sa imi ziceti de ce ar mai avea rost sa bloguiesc, de ce ar trebui sa bloguiesc ? … Vorbeam ieri cu prietenul meu Alex aka scafandrul (care si el e intr-o dilema poate mai profunda, cica in cautarea unui nume pentru domeniul blogului care cine stie daca va continua) despre ce tampenie e bloguitul asta . Ba unii vor subiecte mai digerabile , altii cica mai multa “sinceritate” pffaa etc … De ce sa mai bloguiesc ? Tu de ce bloguiesti ? 

Ala bala portocala !

 Inapoi acasa. E bine, iubesc Oradea, asa simpla cum e ea.Am fost la Timisoara 3 zile cu ocazia intalnirii tobosarilor crestini, cum am scris mai jos . A fost frumos, interesant, pacat ca nu am cantat prea mult, a fost mai multa vorba si lectii, seminarii, dar benefice.Ce vreau sa impartasesc cu voi a fost o experienta ciudata ce am avut-o in prima zi.Am ajuns acolo am facut cunostiinta cu restu poporului si ne-am dus la locul de cazare. Unde am stat eu eram 3: eu , Cornel (un tobar bun din Dej) si Adi ( the nanny) . Era ora 23:00 si am zis sa exploaram pulsul orasului noaptea , asa ca am mers la Casa studentilor, unde se strang multi studenti ( doh) si fac diverse activitati.Acolo e si clubul, mai bine zis centrul cultural Gong , unde am prins putin dintr-un concert rock al unei trupe Sanctuarus… au fost okei baietii.Am mai stat acolo ce am stat cu Cornel si ne-am plimbat prin cladire si am dat in ceva coridor unde statea lumea acolo la coada in fata unei incaperi . Intrebam ce ii acolo si cica era teatru cu intrare libera. Am zis ” Hai ne bagam ” . Am intrat, ne-am asezat , multime multa imprejurul camerei , iar in centru se desfasura actul teatral.Parca era o adunare MISA. S-a inceput printr-o lectura, nu-mi amintesc de cine era scrisa… iar dupa au aparut in scena 7 fete mai sumar imbracate , fiecare reprezentand omul in diferite stadii mai simpliste , mai exceptionale , dar cu o idee puternica in spate. Totul s-a petrecut pe o bezna, doar 1-2 lumini palide. Am iesit, am mai umblat una , alta pe acolo, facut cunostiinte cu alti studenti , tot felul , si deja se facuse mai catre dimineata noptii. Am mers am dormit , dimineata am mers la intalnire, unde am cantat putin , multe seminarii, schimb de cunostiinte cu alti tobosari si seara am mers la un film la mall : 10000 BC .. un film super fain , unde cu mirel si inca cativa am facut oleac show prin sala ) … in rest timp pierdut pe acolo … acuma stau acasa si ma pun pe studiu rudimentar paradidle and stuff !

SEC !

Prieteni de drum ` s

Maine ma duc la Timisoara impreuna cu inca un prieten pentru a participa la prima intalnire a tobosarilor crestini, organizata de Schiopu Adrian. Evenimentul va avea loc in perioada 29-30 martie la biserica ” Casa inchinarii ” , ce va gazdui un numar minin de 30 de tobosari, sau sa zicem persoane cu simtul ritmului in sange, ce au facut o pasiune pentru acesta.Pentru mai multe informatii click aici . Cum ma voi intoarce doar duminica , nu va obositi sa intrati sa cititi blogul , ca il vizitati degeaba, oricum degeaba l-ati si vizitat ! 

Identitati rupte

 

 De ce sunt atat de departe, cand Tu esti atat de aproape ?

De multa vreme , dar chiar multa vreme mi-am pus intrebarea aceasta , mereu simtind frustrare in vene. Sentimentul mereu in cuvant l-am asteptat. Mereu crezi ca te aproprii si in urmatoarea secunda ai decazut luciferic.Rusinea e in mine ! De ce nu pot scapa de ea ? Imi e rusine de rusinea mea. As vrea sa plec , dar unde … ? as vrea sa zbier , dar cui … ? Infinitatea cuvintelor n-au nici un sens cand consideri ca nu mai exista salvare, ci fugi in disperarea noptii si te ineci in propriul destin amar. Cred ca, complacerea in situatiile acestea sunt raspunsul esecurilor noastre, cat si intrebarii de ma sus.

“ Iata Eu stau la usa , si bat. Daca aude cineva glasul Meu si deschide, voi intra la el, voi cina cu el, si el cu Mine. ”  - Apocalipsa 3:20  

Cat de simplu si banal . Dar noi cred ca refuzam de multe ori sa stam in liniste si sa ascultam.Ma simt uneori precum as da sarutul tradator, orbit fiind de surzimea mea .Dezleaga-Mi lacrima de pe obraz , alunga teama de a ma inchide , deschide Tu o inima care si-a pierdut din sens … speranta imi atarna pe o cruce.

Totul din mine e nimic, nimicul din mine e totul…totul si nimicul din mine mi-l umple Dumnezeu ! 

Ciresarii

   
Ciresar 
de Nichita Stanescu 

Nimeni nu ne crede daca sarutam
pasarea din zbor, iarba inverzind.
Noi suntem un fel de martori
ai adolescentei ruginind.

Nimeni nu ne spune: bea, flamandule!
Nimeni nu ne spune: insetatule!
Curge primavara pe sub fluturi,
visator podeaua curge pe sub tine, patule!

Lasa-te pe somnul meu, tu vis frumos,
cade-mi tu in gura mea uscata
rosie cireasa dintr-un chiparos,
zana inventata!

Azi m-a trezit un dor dupa “Ciresarii” lui Constatin Chirita. Seria de romane care mi-a fascinat adolescenta, m-a facut visator, aventurier, plin de viata , de dorinte.M-a dus pe taramuri neimaginabile, mi-a permis sa imi creez propria lume, propriile trairi ale perioadei mele.Pot sa o spun cu tarie si mandrie ca “Ciresarii” sunt romanele mele preferate.Si in ziua de azi cele 5 volume ale sale stau cu fala pe cel mai inalt raft din camera, aranjate sistematic si riguros pentru a le da cinstea cuvenita.Cele 5 sunt : “Cavalerii florii de cires ” , ” Castelul fetei in alb ” , ” Roata norocului ” , ” Aripi de zapada ” , ” Drum bun, ciresari ! “. Nu pot sa spun exact care m-a fermecat cel mai mult, pentru ca fiecare din ele isi are propia aventura alaturi de voinicul Ursu, inteligentul Victor , Tica cel prapadit, sarguincioasele si visatoare Lucia si Maria, Dan cel zapacit cu ticul lui verbal“Mama draga” [ ) si acum rad cand imi amintesc ] , Ionel mereu pus pe actiune . Dar poate as tinde sa prefer vol 2 “Castelul fetei in alb”,  poate de ce actiunea se petrece foarte mult in taina si mereu esti curios. Ciresarii mi-au indulcit adolescenta. I-am citit pe la 14 ani si nici azi nu as ezita sa ii recitesc.Cine stie despre ce vorbesc vor fi intr-un asentiment cu mine, sunt sigur de asta. Daca nu ati citit puneti mana si cititi , niciodata nu e prea tarziu , dar daca ai fi citit-o la varsta potrivita ar fi fost sarea si piperul . Sigur voi pune aceste romane in mana copiilor mei !  Chiar sunt nostalgic acum . Parca duc dorul acela de a trai intr-un mod pueril fara prea multe preocupari, mult mai simplist, cu acel spirit aventurier naiv si pasionant. Poate suna brusc , dar daca nu ai citit “Ciresarii” ti-ai ratat o parte frumoasa din copilarie.* pe langa “Ciresarii ” mai recomand trilogia politista in alb scrisa de acelasi autor “Trandafirul alb ” , ” Pescarusul alb ” , ” Ingerul alb “.

Recviem zilei x

In fiecare an trecem prin ziua mortii noastre .

Sunet surd

  O zi banala … simpla in desfasurare si continut . M-am trezit dimineata sa ma pregatesc sa merg la facultate. Inainte dau un telefon la ambasada USA  sa ma programez pentru interviu, cand colo imi zice robotu ca trebuie sa am pasaportul pentru a face programarea , cand pasaportul meu e la “reciclat” si-l voi ridica abia maine , poimaine asa ca voi suna din nou atunci . Ma duc la facultate… am curs general de constructii , dupa aceea masini si echipamente hidromecanice , o ora destul de captivanta , dar te pierzi dupa 2 ore de vorbit despre portanta, forte Reynolds, de frecare , de presiune , pompe hidraulice si altele … pe langa acestea profesorul ne-a pus un slide despre resursele de apa din lume , prezentandu-ne un scenariu apocaliptic. Suntem niste consumatori de apa exagerati, si consideram ca avem resurse infinite de apa, dar nu e asa. In fine … dupa ore , merg la lucru blazat de vreme , fara prea mare chef , fac 1-2 profile pentru nu stiu ce pod si pornesc catre casa … frigul mi-a intrat in oase si da… din pacate am reumatism la umarul drept si mor de durere , de aceea m-am hotarat sa fac o baie fierbinte.Am luat de pe raft urmatoarea carte la rand, scrisa de Florin Manolescu. Si in timpul ce stateam in cada , citind era asa o liniste apasatoare…un sunet surd…placut auzului…ah detasat de zgomotul infernal de pe bulevardul Magheru … ‘ priceless ‘. Mananc ceva spaghete cu sos si ceva cascaval ieftin, in timpul acesta urmarind o emisiune la Discovery Travel & Living . Poate ziceti ca nu e bine sa te uiti la tv in timp ce mananci , nu ma intereseaza. Acum stau si astept sa imi inchei ziua auzind glasul drag al ei . Multumesc lui Dumnezeu ca mi-a dat inca o zi ! 

Calatoria

“Iata pentru ce trebuie pregatit cititorul european care intra in acest roman: sa treaca de la dinamic la static, schimband ritmul nebunesc al vietii de zi cu zi pe parcurgerea domoala, aproape insesizabila, a naratiunii.”

Am terminat azi o carte scrisa de un autor japonez Natsume Soseki. Mai aveam cateva capitole lasate si azi mi-am reamintit de ele. Am savurat o infima parte din literatura orientala si pot sa spun ca nu regret . M-a fascinat ritmul lin , domol pe care ti-l creeaza aceasta carte.Parca totul se petrece in slow motion cu o enumerare de descrieri, pasteluri, metafore. Iti creezi o lume proprie , intr-un satuc pierdut undeva in muntii niponi, unde simplitatea omului e la ea acasa.Artistul pictor , poet se detaseaza de aglomeratia citadina , cotidiana si se contempleaza una cu natura, traditia si efervescenta spatiului mitic. Simti in aer o aura de erotism datorata misterului feminin ce`l arde pe calator in timpul sederii lui la conacul din zona.Cand ritmul vietii e alert , stai … relaxeaza-te si savureaza momentele de liniste.